Atalie után szabadon II - Atalie în interpretare proprie II

Avagy lehull a lepel. Részben :)
Ha már sikerült befejezni a szívet, nagyon úgy éreztem, hogy párra van szüksége. Tettem-vettem a mintákat, mi legyen, mi legyen... Ilyen, de kicsit más, ugyanazokkal az anyagokkal, de másképpen, valami amit használni is lehet. Ahaaaa, egy ollóőr!!! Csak valahogy rá kellett szabni a mintát :) Fogtam szépen egy "kockás" füzetet meg egy ceruzát és... éjjel fél háromkor, 3x7cm-rel a világra jött Ollóőrke őkelme (még egy elsőke):
Se dezvăluie secretul. Cel puţin în parte :)
Din moment ce am reuşit să finalizez inimioara, am simţit că are nevoie de o pereche. Am căutat printre modele, ce să fie, ce să fie... Ceva la fel, dar puţin altfel, cu aceleaşi materiale, dar în altă prelucrare, ceva util... Ahaaa, o chestioară din aceea care se agaţă pe forfecuţă şi are grijă să nu o pierdem (nu i-am găsit încă numele româneste :D) Doar că trebuia să adaptez modelul :) Am luat frumos un caiet cu pătrăţele şi un creion şi... la 2:30 noaptea, cu 3x7cm, s-a născut micuţul obiect:






Ő is a cserebere keretén belül készült, remélem elnyeri kedves tulajdonosa tetszését :)
Şi dumnealui face obiectul aceluiaşi schimb, sper că îi va face plăcere noului proprietar :)